SPUMEGÁ, spúmeg, vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide; la pers. 3) A face spume (1) (în urma agitării, a unei reacții etc.); a fi plin de spumă; a spuma. 2. (Despre animale, mai ales despre cai; la pers. 3) A se acoperi de spumă (3), a face clăbuci la gură; a spuma. ◊ Expr. A spumega de furie (sau de mânie) = a fi foarte mâniat. 3. Fig. A fi exuberant, a clocoti de viață. – Din spumă (după fumega). Vezi definitia »

BELÚGA s. f. cetaceu asemănător cu narvalul, alb, din mările arctice. (< fr. béluga) Vezi definitia »

cavgá, cavgále, s.f. (reg., înv.) bucluc. Vezi definitia »

ALEGÁ¹, alég, vb. I. refl. (Înv. și pop.) A insista pe lângă cineva, a se lega, a se ține de capul cuiva. – Lat. alligare. Vezi definitia »

pițigá, pițíg, vb. I (reg.; înv.) 1. a pișca, a ciupi, a pișcura. 2. (despre aluat) a tăia. 3. (despre băuturi, condimente, mâncăruri și mirosuri) a înțepa, a ustura. 4. (despre haine; material textil) a însăila. Vezi definitia »