Definita cuvantului cuibărit
CUIBĂRÍT2, cuibăriți, -te, adj. (Despre păsări) Care și-a făcut cuib (1) undeva; care și-a făcut loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și animale) Care s-a așezat cât mai bine într-un loc; care s-a ghemuit într-un loc. ♦ Fig. Care s-a aciuit, s-a pripășit undeva, pe lângă cineva. – V. cuibări.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuibărit
ÎMBÂCSÍT, -Ă, îmbâcsiți, -te, adj. 1. Care este plin, înțesat de praf, de murdărie sau de miasme. 2. (Reg.) Care este umplut peste măsură; îndesat. – V. îmbâcsi. Vezi definitia »
SPERMATOCÍT, spermatocite, s. n. (Biol.) Celulă de reproducere masculină provenită din spermatogonii. – Din fr. spermatocyte. Vezi definitia »
ÎNNĂBUȘÍT, -Ă, înnăbușiți, -te, adj. 1. (Despre sunete, voce) Fără putere, stins, înecat. 2. (Despre alimente) Fiert în aburi (vasul fiind acoperit cu un capac). – V. înnăbuși. Vezi definitia »
MICROCÍT s.n. Globulă roșie de dimensiuni mici. [< fr. microcyte, cf. gr. mikros – mic, kytos – celulă]. Vezi definitia »
AZURÍT (‹ fr. {i}) s. n. Carbonat natural bazic de cupru, de culoare albastră, cu luciu sticlos, format prin alterarea și oxidarea minereurilor cuprifere. Apare asociat cu malachitul. Este utilizat ca piatră de ornament, iar sub formă de praf (albastru de munte) la fabricarea unor vopsele albastre și a unor fungicide. Vezi definitia »