jitie, jitii s. f. lehamite, greață. Vezi definitia »

bicisnicíe v. becisnicíe. Vezi definitia »

ARMONÍE¹, armonii, s. f. Potrivire desăvârșită a elementelor unui întreg. ♦ Bună înțelegere în relațiile dintre două persoane, două colectivități etc. ♦ Îmbinare melodioasă a mai multor sunete (în muzică sau în poezie); spec. (Muz.) concordanță fonică între sunete. ◊ Armonie imitativă = efect stilistic obținut prin alăturarea unor cuvinte ale căror sunete imită sau sugerează un sunet din natură. Armonie vocalică = fenomen fonetic care constă în potrivirea de timbru a vocalelor din elementele alcătuitoare ale unui cuvânt. ♦ Parte a teoriei muzicale care studiază acordurile în compoziție. – Din fr. harmonie, lat. harmonia. Vezi definitia »

ALERGÍE, alergii, s. f. (Med.) Mod special de a reacționa al organismului sub acțiunea unor microbi sau a unor substanțe străine introduse pe căi variate (digestivă, respiratorie, injecții etc.). – Din fr. allergie. Vezi definitia »

GERONTOCRAȚÍE s.f. Sistem de guvernare în care puterea politică, conducerea este în mâinile bătrânilor. [Gen. -iei. / < fr. gérontocratie, cf. gr. geron – bătrân, kratos – putere]. Vezi definitia »