Definita cuvantului cultivator
CULTIVATÓR, -OÁRE, cultivatori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu cultivarea pământului, care seamănă și îngrijește plante de cultură. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la mărunțirea și afânarea pământului, la distrugerea buruienilor din culturile de plante prășitoare etc. – Din fr. cultivateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cultivator
FLUÓR s. n. metaloid gazos din grupa halogenilor, galben-verzui, cu miros înăbușitor, toxic, foarte activ. (< fr. fluor) Vezi definitia »
SCONTATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care face operații de scont. [Cf. it. scontatore]. Vezi definitia »
TELERECEPTÓR s.m. Exteroceptor (ochiul, urechea, nasul) care recepționează stimuli senzoriali de la distanță. [< fr. télérécepteur]. Vezi definitia »
BOTIȘÓR, botișoare, s. n. Diminutiv al lui bot. – Bot + suf. -ișor. Vezi definitia »
TEIȘÓR, teișori, s. m. 1. Diminutiv al lui tei; teiuleț. 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir galben (Kerria japonica). 3. (Bot.) Pristolnic. [Pr.: te-i-] – Tei + suf. -ișor. Vezi definitia »