SUPREMAȚÍE s. f. superioritate absolută; poziție dominantă; preponderență. (< fr. suprématie) Vezi definitia »

HIDROHEMÍE s. f. infiltrare a țesutului conjunctiv cu lichide și reducere a depozitului adipos subcutanat. (< fr. hydrohémie) Vezi definitia »

LICUÁȚIE s.f. Fenomenul de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj. [Gen. -iei. / cf. fr. liquation]. Vezi definitia »

prăpástie (-ăstii), s. f. – 1. Hău, abis, genune. – 2. Gol, imensitate. – 3. Prostie, fleac. – Sl. (rus.) propastĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 211), cf. prăpădi. – Der. prăpăstui, vb. (a rostogoli; refl., a se năpusti; refl., a se tulbura); prăpădere, s. f. (înv., prăpastie), creație personală a lui Dosoftei; prepestenie, s. f. (Olt., prăpastie; dezastru). Vezi definitia »

EUCRAZÍE s. f. constituție fizică bună. (< fr. eucrasie) Vezi definitia »