HOLOEDRÍE s.f. (Fiz.) Calitate a unui sistem cristalin de a prezenta simetrie maximă. [Pron. -lo-e-, gen. -iei, var. oloedrie s.f. / < fr. holoédrie]. Vezi definitia »

FANTAISÍE s.f. v. fantezie (5) [în DN]. Vezi definitia »

SPECTROFOTOGRAFÍE s. f. aplicare a fotografiei la studiul spectrelor luminoase. (< fr. spectrophotographie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

OVULÁȚIE s. f. eliminare periodică a ovulului matur din ovar. (< fr. ovulation) Vezi definitia »