COPROLOGÍE s. f. 1. studiu chimic și bacteriologic al materiilor fecale. 2. scatologie (1). (< fr. coprologie) Vezi definitia »

EMENDÁȚIE, emendații, s. f. Faptul de a emenda. – Din lat. emendatio, fr. émendation. Vezi definitia »

CRISTALOGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază formele, proprietățile și legile de formare a cristalelor. [Gen. -iei. / < fr. cristallographie, cf. gr. krystallos – cristal, graphein – a descrie]. Vezi definitia »

DIPLAZÍE s. f. (bot.) despicare în două a unui organ axial. (< fr. diplasie) Vezi definitia »

NEVRALGÍE, nevralgii, s. f. Durere (acută) localizată pe traiectul unui nerv. – Din fr. nevralgie. Vezi definitia »