Definita cuvantului curmătură
CURMĂTÚRĂ, curmături, s. f. Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte; prăpastie între doi munți sau două dealuri; șa (4). – Curma + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curmătură
clícă (clíci), s. f. – Materie vîscoasă, pastă, lut; pîine necoaptă și lipicioasă. – Var. clic, s. n. (materie vîscoasă); cliuc, s. n. (Banat. și Olt., drojdie, zaț). Vezi definitia »
BRÁHĂ s. f. 1. Orz măcinat, întrebuințat la fabricarea berii. 2. Reziduu rămas după fabricarea rachiului. – Din ucr. braha. Vezi definitia »
CIZMULÍȚĂ, cizmulițe, s. f. Diminutiv al lui cizmă. – Cizmă + suf. -uliță. Vezi definitia »
VINEGRETĂ2 s. f. vinograd. (< fr. vinaigrette) Vezi definitia »
INTEGRÁLĂ, integrale, s.f. – V. integral (3) [DEX'98] Vezi definitia »