STOMÁC, stomacuri, s. n. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foale. ◊ Expr. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca. [Var.: (înv.) stomáh s. n.] – Din sl. stomahŭ. Vezi definitia »

IETÁC s. n. v. iatac. Vezi definitia »

NIMFOMANIÁC, -Ă adj. referitor la nimfomanie. (< fr. nymphomaniaque) Vezi definitia »

EXOCARDIÁC, -Ă adj. (Despre zgomotele inimii) Care se produce în afara cavității cardiace. [Pron. -di-ac. / < fr. exocardiaque]. Vezi definitia »

BRAC s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. [< fr. braque, cf. germ. Bracke]. Vezi definitia »