Definita cuvantului cutie
CUTÍE, cutii, s. f. 1. Obiect de lemn, de metal, de carton etc. în formă de cub, de paralelipiped etc., gol în interior, în care se păstrează sau care protejează diverse lucruri. ◊ Expr. (Scos) ca din cutie = foarte îngrijit îmbrăcat sau prezentat. (Fam.) (Bagă) capul la cutie! = (la jocul „de-a capra”) ferește-ți capul, proptește-l în piept! fig. fii prudent, păzește-te! Cutie de scrisori = cutie specială, plasată pe stradă de către organele poștale, în care expeditorii introduc scrisorile; cutie particulară în care factorii poștali depun corespondența adusă la domiciliu. 2. Aparat, dispozitiv, organ special etc. având forma unei cutii (1). Cutie de viteze. Cutie de rezonanță. 3. (În sintagma) Cutie craniană = cavitate osoasă în care se află creierul; țeasta capului, craniu. 4. Sertar. 5. (Înv.) Casă de bani; casetă. – Din tc. kutu, ngr. kutí, bg., scr. kutija.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cutie
SISMOTERAPÍE s. f. v. seismoterapie. Vezi definitia »
(IT.PETECCHIA).HEMORAGIE SUBTEGUMENTARĂ SAU SUBMUCOASĂ SUB FORMA UNEI PETE ROȘII-VIOLACEE, CU FORMĂ ROTUNDĂ SAU LENTICULARĂ, CARE NU DISPARE LA PRESIUNE DIGITALĂ;ESTE CAUZATĂ DE O RUPTURĂ A CAPILARELOR, ESTE ELEMENTUL ERUPTIV ÎN PURPURĂ. Vezi definitia »
ENERGOFAGÍE s. f. risipă de energie (electrică). (< energo- + -fagie) Vezi definitia »
DIZGRÁȚIE, dizgrații, s. f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței, a grației unul monarh, a unei persoane influente, a unui superior. – Din it. disgrazia. Cf. fr. disgrâce. Vezi definitia »
ODONTOGRAFÍE s. f. notarea dinților pe fișe cu diferite simboluri. (< engl. odontography) Vezi definitia »