barbútă (barbúte), s. f. – Veche monedă turcească de argint, care valora 2 bani și jumătate la începutul sec. XIX. – Var. barbut, s. m. (joc de noroc asemănător cu rișca). Origine necunoscută, dar aproape sigur orientală. Moneda și numele ei au dispărut din circulație, dar nu și jocul, încă foarte obișnuit la oraș. Vezi definitia »

BERLÍNĂ s.f. 1. Trăsură în formă de cupeu cu patru locuri (fabricată pentru prima oară la Berlin). 2. Caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri mobile laterale; sedan. [< fr. bérline, cf. it. berlina]. Vezi definitia »

FÚNGĂ s. f. parâmă pentru ridicarea velei la catarg. (după it. fionco) Vezi definitia »

BELIGERÁNȚĂ s.f. Calitate de beligerant; stare de război. [< fr. belligérance]. Vezi definitia »

nenumărătúră s.f. (înv.) număr, mulțime mare. Vezi definitia »