Definita cuvantului călător
CĂLĂTÓR, -OÁRE, călători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care călătorește, care se află în călătorie. 2. Adj. (Despre popoare) Nomad. 3. Adj. (Despre păsări) Care pleacă iarna în țări mai calde; migrator. 4. Adj. Fig. Care trece repede; trecător, nestatornic. – Cale + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călător
CORUPĂTÓR, -OÁRE, corupători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care corupe. – Corupe + suf. -ător. Vezi definitia »
VISCEROCEPTÓR s.m. Interoreceptor care semnalează impresiile provenite de la viscere. [< fr. viscérocepteur] Vezi definitia »
POLIPÓR s. m. ciupercă cu numeroși pori, cărnoasă, din clasa bazidiomicetelor, care crește pe arbori. (< fr. polypore) Vezi definitia »
INSECUTÓR s. m. gladiator care lupta cu retiarii. (< lat. insecutor) Vezi definitia »
TOTALIZATÓR, -OÁRE adj. Care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații. // s.n. Aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. [Cf. fr. totalisateur]. Vezi definitia »