ZDREÁNȚĂ, zdrențe, s. f. 1. Bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă. ♦ Fig. (Fam.) Om de nimic; lepădătură, secătură. 2. (La pl.) Un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici. [Var.: treánță s. f.] – Cf. sl. sŭdranŭ. Vezi definitia »

CUTÍCULĂ, cuticule, s. f. 1. Strat subțire și rezistent care acoperă și protejează suprafața unei celule epiteliale. Cuticulă dentară. 2. Partea superficială, chitinoasă a tegumentului la artropode, servind drept schelet extern. 3. Strat ceros la suprafața fructelor, a frunzelor și a tulpinilor tinere. – Din fr. cuticule, lat. cuticula. Vezi definitia »

CORECLÍZĂ, coreclize, s. f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. – Din fr. coréclise. Vezi definitia »

pleváșcă, plevăști, s.f. (reg.) 1. jgheab cu apă de coborât lemnele de la munte; scoc. 2. (în forma: plavașcă) procedeu de transportare a buștenilor pe apă, lăsându-i să vină la vale singuri, nelegați în plute. Vezi definitia »

hrăníță s.f. (reg.) plantă denumită și urda-vacii. Vezi definitia »