PERÚCĂ, peruci, s. f. Obiect confecționat din păr, din lână, din fire sintetice etc. și purtat pe cap, peste sau în locul părului natural. – Din fr. perruque, it. perrucca. Vezi definitia »

CÂNTĂREÁLĂ s. f. (Rar) Cântărire. – Cântări + suf. -eală. Vezi definitia »

SINÁXĂ s. f. Nume dat adunărilor primilor creștini. – Din fr. synaxe, ngr. sínaxis. Vezi definitia »

SPLENÍTĂ s. f. inflamație a splinei. (< fr. splénite) Vezi definitia »

FAȚÁDĂ s.f. Fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc.; (spec.) fața unui edificiu. ◊ De fațadă = de ochii lumii, de formă. [Cf. fr. façade]. Vezi definitia »