Definita cuvantului cămară
CĂMÁRĂ, cămări, s. f. 1. Încăpere mică în care se păstrează alimente. 2. (Înv.) Cameră, odaie. ◊ Cămară domnească = (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova): a) totalitatea veniturilor domniei, provenite din vămi, ocne și impozite indirecte, deosebite de veniturile vistieriei; b) (rar) monetărie. – Probabil lat. *camara în loc de cam(m)ara „cameră” (< gr.).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cămară
săpoichíță, săpoichíțe, s.f. (reg.) sapă mică. Vezi definitia »
MONOCÓCĂ s.f. Ansamblu constituit din șasiul și caroseria unui vehicul, care formează un bloc. [< fr. monocoque]. Vezi definitia »
BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s. f. (Rar) Faptul de a se buhăi1. – Buhăi1 + suf. -eală. Vezi definitia »
BACÁNTĂ s.f. 1. Preoteasă a cultului lui Bachus. 2. (Fig.) Femeie cu atitudini libertine. [< lat. bacchans, cf. fr. bacchante, it. baccante]. Vezi definitia »
OCEANICULTÚRĂ, oceaniculturi, s. f. Maricultură. – Ocean + [mari]cultură. Vezi definitia »