Definita cuvantului căminar
CĂMINÁR, căminari, s. m. Slujitor însărcinat, în evul mediu, în Moldova și apoi în Țara Românească, cu perceperea unor dări (la început numai pe vânzarea cerii). – Camănă (înv. „dare anuală asupra băuturilor alcoolice” < sl.) + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căminar
ABECEDÁR s.n. Carte care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. ♦ (Fig.) Primele noțiuni ale unei arte, ale unei meserii etc. [< lat. abecedarium, cf. germ. Abecedarium]. Vezi definitia »
ANTITRINITÁR, -Ă adj., s. m. f. (adept) al antitrinitarismului. (< fr. antitrinitaire) Vezi definitia »
CIRCUMPOLÁR, -Ă adj. Situat în jurul, în vecinătatea polilor; peripolar. [< fr. circumpolaire, cf. lat. circum – împrejur, polus – pol]. Vezi definitia »
UZUFRUCTUÁR, -Ă s.m. și f. Deținător al unui drept de uzufruct (asupra unui lucru). [Pron. -tu-ar. / cf. lat. usufructuarius, fr. usufructuaire]. Vezi definitia »
IMUNITÁR, -Ă, imunitari, -e, adj. (Biol.) Cu caracter de imunitate. – Din fr. immunitaire. Vezi definitia »