Definita cuvantului căpătuit
CĂPĂTUÍT, -Ă, căpătuiți, -te, adj. Care și-a creat (prin mijloace necinstite) o situație, un rost; cu stare, așezat. ♦ (Fam.) Căsătorit. – V. căpătui.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căpătuit
ARSENÍT s. m. sare a acidului arsenios. (< fr. arsénite) Vezi definitia »
UGUÍT s. n. Faptul de a ugui; sunete caracteristice scoase de porumbei și de turturele; gângurit, uguire. – V. ugui. Vezi definitia »
ÎNRĂÍT, -Ă, înrăiți, -te, adj. Care a devenit rău, care s-a învechit în răutate, în viciu. – V. înrăi. Vezi definitia »
NEPOMENÍT, -Ă, nepomeniți, -te, adj. 1. Despre care nu se (mai) vorbește, nu-și (mai) amintește nimeni, uitat; p. ext. care datează de multă vreme, vechi, străvechi. 2. (Adesea adverbial) Nemaipomenit. – Ne- + pomenit. Vezi definitia »
GALALÍT s. n. material plastic dur, cu proprietăți electroizolante, obținut prin tratarea cazeinei cu formol, folosit în electrotehnică, la fabricarea de nasturi etc. (< fr. galalithe) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z