CĂPĂCÉL, căpăcele, s. n. Diminutiv al lui capac. – Capac + suf. -el. Vezi definitia »

SPRINTENÉL, -EÁ, -ÍCĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el. Vezi definitia »

VORNICÉL, vornicei, s. m. 1. Slujbaș subaltern al vornicului (1), însărcinat cu judecarea pricinilor mai mici de prin județe și sate. 2. (Înv.) Vornic (2). 3. Flăcău însărcinat cu poftirea și cinstirea oaspeților la nunțile țărănești, cu conducerea alaiului nunții, cu anunțarea darurilor și cu rostirea orației de nuntă; vornic (3). – Vornic + suf. -el. Vezi definitia »

ENCEFALOCÉL s. n. hernie a encefalului. (< fr. encéphalocèle) Vezi definitia »

cicoșél, cicoșéi, s.m. (reg.) îngrijitor de herghelii, herghelegiu, călăreț. Vezi definitia »