Definita cuvantului câmp
CÂMP, câmpuri, s. n. și (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s. m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ◊ Munca câmpului = munci agricole. Artilerie de câmp = artilerie care folosește tunul și obuzierul de calibru mic și care poate fi întrebuințată pe un teren fără accidente prea mari. ◊ Loc. adv. În plin câmp sau în câmp deschis = sub cerul liber; fără adăpost. ◊ Expr. A o lua peste câmp = a merge de-a dreptul, părăsind drumul. A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare. ♦ Întindere de pământ în afara unei localități (unde nu mai sunt case). ♦ Câmp de gheață = masă întinsă și neîntreruptă de gheață care acoperă o suprafață (în regiunile polare). 2. Loc, spațiu, porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate. Câmp de luptă. ◊ (Astăzi rar) Câmpul muncii = sfera de activitate a cuiva; p. ext. locul în care cineva își desfășoară activitatea; activitate, muncă, producție. Câmp vizual = porțiune de spațiu care poate fi cuprinsă cu privirea. 3. (Fiz.) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată; mărime care caracterizează o asemenea regiune. Câmp sonor. ♦ Regiune din spațiu în care se pot exercita acțiuni de forță asupra corpurilor. ◊ Câmp electric = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic corp încărcat cu electricitate, acesta ar fi supus acțiunii unei forțe care nu s-ar exercita dacă corpul nu ar fi încărcat astfel. Câmp magnetic = regiune a spațiului caracterizată prin faptul că, în oricare punct al ei s-ar găsi un mic magnet, acesta ar fi supus unor forțe de aceeași natură ca cele care se exercită între doi magneți vecini. 4. Formă a materiei prin intermediul căreia are loc interacțiunea dintre particule. Câmp electromagnetic. 5. (În sintagma) Câmp operator = porțiune anatomică pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală. 6. Fondul unui tablou, al unei gravuri, al unei podoabe etc. 7. Mulțime de valori ale uneia sau mai multor mărimi (matematice, fizice etc.) variabile. – Lat. campus.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu câmp
CONTRATÍMP s.m. 1. (Muz.) Accentuarea timpului slab (neaccentuat) al unei măsuri, timpul tare fiind ocupat de o pauză; partea slabă a măsurii sau a timpului unei melodii. 2. (Rar) Inoportunitate, nepotrivire. ◊ În contratimp = nepotrivit, inoportun. [Cf. it. contrattempo, fr. contretemps]. Vezi definitia »
SUPRATÍMP s. m. prelungirea zilei de muncă peste limita care corespunde prețului obișnuit al muncii. (< supra1- + timp) Vezi definitia »
CLAMP interj. Cuvânt care imită zgomotul rezultat prin lovirea a două obiecte, la închiderea violentă a unei uși, a unui capac etc. – Onomatopee. Vezi definitia »
CONTRATÍMP s. m. 1. (muz.) accentuare a timpului slab (neaccentuat) al unei măsuri, timpul tare fiind ocupat de o pauză. 2. inoportunitate, nepotrivire. ♦ în ~ = inoportun. (după fr. contretemps) Vezi definitia »
șteámp (-puri), s. n.1. Mai, pisălog, pilug, ciocan de lemn. – 2. Baros. – 3. Mașină de spart pietre, asemănătoare dîrstelor. – 4. Presă de bătut monede. Germ. Stampfe (Mîndrescu 89; Borcea 210; Graur, BL, III, 43; Gáldi, Dict., 195). Intervenția sl. stąpa (Cihac, II, 393) este improbabilă. – Der. ștempar, s. m. (Trans., muncitor care sparge pietrele scoase din mină); ștempăriță, s. f. (Trans., nevastă de ștempar); ștempări, vb. (a sparge minereu). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z