ICONOCLASTÍE s. f. caracter, atitudine de iconoclast. (< fr. iconoclastie) Vezi definitia »

EFÍGIE s.f. Chipul unui suveran, al unui șef de stat, reprezentat pe o monedă, pe o medalie etc. ♦ (Rar) Imagine a unei persoane; portret care redă doar asemănarea fizică. [Pron. -gi-e, gen. -iei. / < fr., it. effigie, cf. lat. effigies – imagine]. Vezi definitia »

INCITÁȚIE, incitații, s. f. (Livr.) Incitare. – Din fr. incitation, lat. incitatio. Vezi definitia »

PEDOLOGÍE² s. f. 1. Curent pedagogic care susține că dezvoltarea copilului ar fi determinată fatal de ereditate și de mediul său social (conceput ca invariabil). 2. (Biol.) Studiul caracterelor somatice determinate de factorii biologici, de ereditate etc. – Din fr. pédologie. Vezi definitia »

CLEIDECTOMÍE s. f. ablațiune a claviculei. (< fr. cléidectomie) Vezi definitia »