CONCORDÁNȚĂ s. f. 1. faptul de a concorda; potrivire, acord, corespondență (II, 1). ♦ concordanța timpurilor = ansamblu de reguli potrivit cărora se fixează timpul verbului dintr-o propoziție dependentă în acord cu timpul verbului din propoziția regentă; corespondența timpurilor. ◊ îmbinare armonioasă de sunete. 2. (geol.) raportul dintre două (serii de) straturi care s-au sedimentat continuu. 3. specie evoluată de index (glosar), larg cultivată în filologia anglo-saxonă și chiar în cea romanică, constând în listarea cuvintelor, însoțite fiecare de un microcontext pertinent pentru înțelegerea lor. (< fr. concordance) Vezi definitia »

RÚMBĂ s.f. Dans modern de origine cubană, cu ritm sincopat și cu mișcare rapidă; melodia acestui dans. [< fr., sp. rumba, germ. Rumba]. Vezi definitia »

BILENTÍLĂ s.f. Sistem optic format din două semilentile, obținute prin secționarea în diametru a unei lentile convergente. [< bi- + lentilă]. Vezi definitia »

unflătură mică sau bășicuță pe limbă foarte iritantă și usturătoare Vezi definitia »

PAPILOMATÓZĂ s. f. denumire generică pentru afecțiunile caracterizate prin apariția de papiloame. (< fr. papillomatose) Vezi definitia »