BRETÉLĂ s. f. 1. sistem de ramificație din două diagonale care asigură legătura între două drumuri, căi ferate, conducte magistrale. ◊ șosea, alee ocolitoare; centură. 2. (mit.) porțiune de șant care leagă două poziții de apărare succesive. (< fr. bretelle) Vezi definitia »

COTROBĂIÁLĂ, cotrobăieli, s. f. Faptul de a cotrobăi; scotocire. [Pr.: -bă-ia-] – Cotrobăi + suf. -eală. Vezi definitia »

ARÉNDĂ, arenzi, s. f. (În orânduirile bazate pe exploatare) 1. Cedare a dreptului de exploatare a unor bunuri pe un timp determinat, în schimbul unei plăți. 2. Sumă care se plătește, la termene fixe, proprietarului pentru arendarea unui bun. – Rus., pol. arenda. Vezi definitia »

TRIOLEÍNĂ s.f. Substanță lichidă conținută în grăsimi vegetale. [Pron. tri-o-le-i-. / < fr. trioléine]. Vezi definitia »

strămámă, strămáme, s.f. (înv. și reg.) străbunică. Vezi definitia »