budác s.n. (reg.) sapă (mică). Vezi definitia »

ceac-pác adv. – Așa și așa, potrivit. – Var. (înv.) ceat-pat. Tc. çak pak (Șeineanu, II, 125; Ronzevalle 72; Popescu-Ciocănel 22). Nu este sigur, cum afirmă DAR, că este expresie pe cale de dispariție, cel puțin în Munt. Vezi definitia »

CIRÁC, ciraci, s. m. 1. (Livr.) Elev, discipol, ucenic. 2. (Depr.) Persoană care împărtășește în mod servil și mecanic vederile, părerile etc. cuiva. 3. (Înv.) Om de încredere al cuiva. – Din tc. çirak. Vezi definitia »

OTARÁC, otarace, s. n. (Reg.) Scăunaș (format dintr-o scândură așezată transversal) la capătul dinainte al luntrei de pescuit. Vezi definitia »

itlác (-curi), s. n. – Grațiere, punere în libertate a unui deținut. Tc. itlak (Șeineanu, III, 71). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »