DEMONOMANÍE s. f. Formă de nebunie care constă în credința de a fi stăpânit de demon – Din fr. démonomanie. Vezi definitia »

HISTEROTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere a uterului pentru extragerea fătului în cazul unei nașteri anormale. [Gen. -iei. / < fr. hystérotomie, cf. gr. hystera – uter, tome – tăiere]. Vezi definitia »

MATÉRIE, materii, s. f. 1. (În filozofia materialistă) Substanță concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară și independent de conștiința omenească și care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor reprezentând diferite forme de mișcare ale acestei realități. 2. Substanță din care sunt făcute diverse obiecte; obiect, corp, element considerat din punctul de vedere al compoziției sale. ◊ Materie primă = produs natural sau material semifabricat, destinat prelucrării sau transformării în alte obiecte. Materie cenușie = parte a sistemului nervos central situată la suprafața creierului și în interiorul măduvei, care dă naștere fluxului nervos; p. ext. creier; minte, inteligență. ♦ (Pop.) Țesătură, pânză, stofă. 3. Domeniu de cunoaștere, de cercetare etc.; problemă, chestiune. ◊ Loc. adv. În materie de... = privitor la..., în ceea ce privește... ◊ Expr. A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis. ♦ Conținut, cuprins; fond, esență ◊ Tablă de materii = listă atașată la începutul sau la sfârșitul unei lucrări, în care sunt înșirate capitolele cuprinse în lucrare, cu indicarea paginilor corespunzătoare. ♦ Date, informații care stau la baza unei lucrări. 4. Totalitatea cunoștințelor care se predau în cadrul unui obiect de studiu (în învățământ). – Din lat., it. materia, rus. materiia, germ. Materie. Vezi definitia »

DISCONDROPLAZÍE s. f. tulburare a creșterii constând dintr-o osificare întârziată a cartilajelor. (< fr. dyschodroplasie) Vezi definitia »

TROMBOEMBOLÍE s. f. embolie prin (fragmente de) trombusuri detașate, urmată de tromboză locală secundară. (< fr. thromboembolie) Vezi definitia »