AUTORITÁR, -Ă, auroritari, -e, adj. Căruia îi place să uzeze (și uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziții; care găsește satisfacție în faptul de a fi ascultat. Om autoritar. ♦ Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoritaire. Vezi definitia »

CALVÁR, calvaruri, s. n. Chin, suferință, durere îndelungată; încercare grea. – Din fr. calvaire, lat. calvarium. Vezi definitia »

UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. Vezi definitia »

LUFAR s.m. (Iht.) Pește marin de consum înrudit cu stavridul, având carnea albăstruie, delicată, preparat de obicei la grătar; se comercializează ca (engl.) bluefish (Pomatomus saltatrix). Vezi definitia »

EREDITÁR, -Ă, ereditari, -e, adj. 1. (Despre particularități fizice sau psihice) Care se transmite prin ereditate (1). 2. (Despre un bun, un privilegiu etc.) Care se transmite prin moștenire, care se moștenește; moștenit. – Din fr. héréditaire, lat. hereditarius. Vezi definitia »