BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – După germ. Brandsohle. Vezi definitia »

suruléț, suruléți, s.m. (reg.) cal care bate în sur; suruț. Vezi definitia »

sloiéț, sloiéți, s.m. (reg.) țurțur de gheață. Vezi definitia »

coț! interj. (reg.) cuvânt care imită scârțâitul cizmei. Vezi definitia »

SPICÚȚ, spicuțuri, s. n. (Rar) Spiculeț. – Spic + suf. -uț. Vezi definitia »