PRODÍGIU s.n. (Rar) 1. Eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol. 2. Persoană extraordinară prin talentul, prin virtuțile sau viciile sale. [< lat. prodigium, fr. prodige]. Vezi definitia »

MENDELEÉVIU s. n. Element chimic transuranic, obținut pe cale artificială. – Din fr. mendélévium. Vezi definitia »

CREMATÓRIU, -IE, crematorii, adj., s. n. 1. Adj. Care servește la ardere, la incinerare. 2. S. n. Clădire amenajată cu instalații speciale, destinată incinerării cadavrelor. ♦ Cuptor pentru arderea gunoaielor. – Din fr. crématoire. Vezi definitia »

SACRIFÍCIU s.n. 1. Jertfă adusă unei divinități. ♦ Renunțare benevolă la ceva în interesul cuiva. 2. Efort, cheltuială făcută în vederea unui scop oarecare. [Pron. -ciu, pl. -ii, -iuri. / cf. lat. sacrificium < sacrum – ofrandă adusă divinității, facere – a face, it. sacrificio]. Vezi definitia »

ASTATÍNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv sintetic. [Pron. -niu. / < germ. Astatinium, fr. astatine, cf. gr. astatos – instabil]. Vezi definitia »