Definita cuvantului adăpost
ADĂPÓST, adăposturi, s. n. Loc ferit; construcție făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăpostește cineva. ◊ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Ocrotire. A da cuiva adăpost. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) la adăpost de... = a (se) adăposti; fig. a preveni un neajuns. – Lat. ad appos(i)tum sau ad depos(i)tum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu adăpost
rost (rósturi), s. n. – 1. (Înv.) Gură. – 2. (Înv.) Limbă, vorbire. – 3. Spațiu lăsat între firele de urzeală prin care trece suveica. – 4. Legătură, articulație, unire. – 5. Sens, semnificație, scop, rațiune. – 6. Ordine, regulă, normă, rînduială. – 7. Plan, proiect. – 8. Mod, modalitate, manieră. – Mr. rost. Lat. rŏstrum (Diez, Gramm., I, 20; Pușcariu 1476; REW 7386; Șeineanu, Semasiol., 194; Densusianu, GS, II, 315; Weigand, Jb., XII, 95), cf. cat., port. rosto, sp. rostro. – Der. rosta, vb. (a năvădi); rosti, vb. (a pronunța, a se exprima, a zice; a ordona, a rîndui; a schimba ițele; a prepara); rostui, vb. (a netezi, a umple cu material golurile între cărămizi); rostuială, s. f. (rostuire); rostuitor, s. m. (zidar care rostuiește); rostitor, adj. (care rînduiește, aranjează). – Cf. răsti. Vezi definitia »
NATURALÍST, -Ă adj. Privitor la naturalism; care reflectă naturalismul. // s.m. și f. 1. Adept al naturalismului. 2. Specialist în științele naturii. [Cf. fr. naturaliste]. Vezi definitia »
111-222-1933emailaddress.tst Vezi definitia »
țuzest! interj. nu te băga!, nu te amesteca! Vezi definitia »
BATÍST, batisturi, s. n. Țesătură din fire foarte subțiri de bumbac sau de in. – Din fr. batiste. Vezi definitia »