Definita cuvantului chibzuință
CHIBZUÍNȚĂ s. f. Examinarea atentă a împrejurărilor, judecată cumpănită; însușire care caracterizează pe omul chibzuit. – Chibzui + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu chibzuință
EPIZÓNĂ s.f. (Geol.) Zonă superficială (până la 6 km) de metamorfism în scoarța Pământului. [Et. incertă]. Vezi definitia »
zgârcioábă (fam.) s. f. g.-d. art. zgârcioábei; pl. zgârcioábe Vezi definitia »
pocosteálă, pocostéli, s.f. (reg.) foiță de poleială; staniol. Vezi definitia »
SEÍMĂ s. f. boală la bovine și cabaline, manifestată prin crăparea copitei; fisura copitei, provocată de această boală. (< fr. seime) Vezi definitia »
PROPERDÍNĂ sf. proteină din plasma sangvină, cu activitate antibacteriană și antivirotică nespecifică. (< fr. properdine) Vezi definitia »