PARAPITÉC, parapiteci, s. m. Gen de primate fosile din oligocen; primată din acest gen. – Din fr. parapithèque. Vezi definitia »

TANRÉC s.m. Mamifer insectivor din Madagascar, cu corpul acoperit cu țepi. [< fr. tanrec < tandraka – cuv. malgaș]. Vezi definitia »

REBÉC, rebecuri, s. n. Vechi instrument muzical în formă de lăută cu trei coarde, folosit de menestrelii medievali și introdus în Europa de arabi. – Din fr. rebec. Vezi definitia »

ÓBEREC s. n. dans popular polonez cu tempo foarte rapid; melodia corespunzătoare. (< pol. oberek) Vezi definitia »

CHIOSTÉC¹ s. n. v. chiștoc. Vezi definitia »