LANSCHENÉT s.m. Infanterist german mercenar din timpul războaielor religioase purtate în sec. XV-XVI. [< fr. lansquenet, cf. germ. Landsknecht]. Vezi definitia »

ORGELÉT s. n. furuncul mic situat la marginea pleoapei; ordeolum; urcior. (< fr. orgelet) Vezi definitia »

ZAIAFÉT, zaiafeturi, s. n. Chef mare (cu lăutari); ospăț, chiolhan. [Pr.: za-ia-. – Var.: ziafét, zaifét s. n.] – Din tc. ziyäfet. Vezi definitia »

scorușét s.n. (reg.) desiș (de scoruși). Vezi definitia »

bungét (-turi), s. n. – Pădure deasă, desiș. Origine necunoscută- Poate fi în legătură cu alb. bungu, bunk „stejar”. Hasdeu, Col. Traian, 1877, 577, îl considera dacic; apoi, în Cuv. din Bătrîni, I, 245 (cf. Cihac, II, 715 și DAR) îl deriva din alb. În schimb, Meyer 54; Philippide, II, 703 și Rosetti, II, 112, stabilesc doar această legătură, care nu este în mod inevitabil de la cauză la efect. Vezi definitia »