Definita cuvantului eclator
ECLATÓR, eclatoare, s. n. Aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depășește o anumită valoare. – Din fr. éclateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eclator
INCITATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care incită; instigator. (< fr. incitateur) Vezi definitia »
RADIOAMATÓR s. m. cel care practică radioamatorismul. (< fr. radio-amateur) Vezi definitia »
PLONJÓR s.n. Aparat electrocaloric care servește la încălzirea rapidă prin imersiune a unei cantități mici de lichid. [< fr. plonjeur]. Vezi definitia »
AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj. s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător. Vezi definitia »
CINEANIMATÓR, -OÁRE s. m. f. animator al filmului. (< cine- + animator) Vezi definitia »