Definita cuvantului evicțiune
EVICȚIÚNE, evicțiuni, s. f. (Jur.) Pierdere a posesiunii unui bun (imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. éviction, lat. evictio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu evicțiune
OARECÍNE pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva; oareșicine. – Oare + cine. Vezi definitia »
GESTIÚNE, gestiuni, s. f. Administrare a bunurilor unei întreprinderi, instituții sau persoane; răspunderea păstrării bunurilor și a mânuirii fondurilor unei întreprinderi, instituții sau persoane; ansamblu de operații privind primirea, păstrarea și eliberarea unor bunuri materiale aparținând altcuiva; (concr.) totalitate a bunurilor încredințate cuiva în vederea administrării lor. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. gestion, lat. gestio, -onis. Vezi definitia »
TEREBRAȚIÚNE s.f. v. terebrație. Vezi definitia »
MUTAȚIÚNE s.f. v. mutație. Vezi definitia »
ELUȚIÚNE s.f. v. eluție. Vezi definitia »