CONTINUATÍV, -Ă, continuativi, -e, adj. (Adesea adverbial) (Care se petrece) în mod continuu. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. continuatif. Vezi definitia »

LAUDATÍV, -Ă, laudativi, -e, adj. Care laudă; favorabil, elogios. [Pr.: la-u-] – Din fr. laudatif. Vezi definitia »

ASERTÍV, -Ă adj. asertoric; declarativ (3). (< fr. assertif, it. assertivo) Vezi definitia »

ADITÍV, -Ă I. adj. 1. (mat.) referitor la operația de adunare. 2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric. II. s. n. substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți. (< fr. additif, lat. additivus) Vezi definitia »

SUBVERSÍV, -Ă adj. Care periclitează, subminează ordinea de stat. [< fr. subversif, cf. lat. subvertere – a întoarce]. Vezi definitia »