CALCO- elem. „sulf”, „cupru”, „fier”, „metal”. (< fr. chalco-, cf. gr. khalkos, cupru) Vezi definitia »

moricó adj. invar. (înv.) albastru-închis sau roșu-închis. Vezi definitia »

CALICÓ s.n. Țesătură de bumbac imprimată, folosită mai ales ca pânză de legat cărți. [< fr., it. calicot, cf. Calicut – oraș în India]. Vezi definitia »

CHACO, prov. federală în N Argentinei, la granița cu Paraguay; 99,6 mii km²; 791 mii loc. (1986). Centru ad-tiv: Resistencia. Mare zonă agricolă, străbătută de rîul Bermejo. Vezi definitia »

coco² s. m. sg. bărbat naiv / ușor de înșelat / de dus de nas. Vezi definitia »