Definita cuvantului fonațiune
FONAȚIÚNE, fonațiuni, s. f. Ansamblul fenomenelor care produc vocea. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. phonation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fonațiune
NOTIFICAȚIÚNE s. f. v. notificație. Vezi definitia »
Ține de volumul total sanguin Vezi definitia »
líndine (líndini), s. f. – Ou de păduche. – Var. lindină. Mr. lindină, istr. lindire. Lat. lĕndĭnem (Densusianu, Hlr., 139; Diez, I, 247; Pușcariu 977; Candrea-Dens., 996; Iordan, Dift., 168; REW 4978), cf. it. lendine, fr. lente, sp. liendre, port. lendea. Der. din sl. lędina (Byhan 316) nu este probabilă. – Der. lindinos, adj. (păduchios). Vezi definitia »
ANTEPÚNE vb. III. tr. (Gram.) A pune înainte. [După fr. antéposer]. Vezi definitia »
ÎMBARCAȚIÚNE s. f. v. ambarcațiune. Vezi definitia »