OTOMICÓZĂ, otomicoze, s. f. (Med.) Inflamație a canalului auditiv extern și a timpanului, cauzată de paraziți vegetali. – Din fr. otomycose. Vezi definitia »

INTÍMĂ s. f. partea cea mai dinăuntru a pereților unui vas sangvin. (< fr., lat. intima) Vezi definitia »

CHERATÍNĂ s.f. Substanță proteică solidă, care se găsește în epidermă, în păr, în unghii etc. [< fr. kératine]. Vezi definitia »

HIDROSFÉRĂ s. f. Învelișul de apă al globului terestru, alcătuit din oceane, mări, lacuri, ghețari, ape curgătoare, ape subterane, zăpezi și ghețuri. – Din fr. hydrosphère, germ. Hydrosphäre. Vezi definitia »

SUBTANGÉNTĂ, subtangente, s. f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. – Sub¹- + tangentă (după fr. sous-tangente). Vezi definitia »