TOREÚTICĂ s. f. Arta de a sculpta, cizela și asambla lemnul, aurul și fildeșul în antichitatea greacă; p. ext. artă a sculpturii în bronz. – Din fr. toreutique. Vezi definitia »

RETÓRTĂ s. f. 1. vas (de laborator) din sticlă, pământ sau platină, în formă de balon cu gâtul îndoit. 2. recipient cu pereți refractari, pentru distilări industriale. (< fr. retorte, germ. Retorte) Vezi definitia »

PRECONFERÍNȚĂ s.f. Conferință, consfătuire preliminară unei conferințe de mai mare importanță. [< pre- + conferință]. Vezi definitia »

INGERÍNȚĂ s. f. intervenție, amestec nedorit în viața unei persoane, a unui stat. (< fr. ingérence) Vezi definitia »

RONDÍNĂ s. f. piesă de lemn de formă rotundă. (< fr. rondine) Vezi definitia »