SÂSÂÍT¹ s. n. Sâsâire. ♦ Sunetul caracteristic, asemănător cu un „s” prelungit, pe care îl scot unele animale sau păsări, ca șarpele, gâsca; sâsâitură; p. gener. orice sunet asemănător. – V. sâsâi. Vezi definitia »

NESIMȚÍT², -Ă, nesimțiți, -te, adj. 1. Care este lipsit de bun-simț, de bună creștere, de cuviință, de delicatețe. ♦ Care denotă, trădează nesimțire (2). 2. Care nu este simțit, perceput; care scapă simțurilor sau trece neobservat; p. ext. insesizabil, imperceptibil. ♦ (Adverbial) Fără a putea fi perceput; încetul cu încetul; fără zgomot. tiptil; pe furiș. – Ne- + simțit. Vezi definitia »

WURZÍT s.n. Sulfură naturală de zinc. [Var. (după alte asurse) wurtzit, pron. wur-țit. / cf. germ. Wurtzit, fr. vourtzite]. Vezi definitia »

MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite. Vezi definitia »

BELÍT, -Ă, beliți, -te, adj. (Pop.) Jupuit; fig. jigărit. – V. beli. Vezi definitia »