Brașóv s. m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl. Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), cf. însă bîrsă. – Der. brașovean, s. m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu acoperiș boltit); brașoveancă, s. f. (prăvălie de mărunțișuri); brașoavă, s. f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin tendința de a exagera proprie vînzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu, Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat). Vezi definitia »

BÎKOV, Konstantin Mihailovici (1886-1959), fiziolog rus. Elev al lui I.P. Pavlov. Contribuții în cercetarea funcțiilor creierului, a relațiilor reciproce dintre mediul extern și intern („Scoarța și organele interne”). Vezi definitia »

MOV adj. inv., s. n. (de) culoarea florilor de stânjenel; violet-deschis. (< fr. mauve) Vezi definitia »

BÁZEDOV s. n. Boală provenită din hipersecreția celulară a tiroidei și care se manifestă prin tendința de ieșire a ochilor din orbite, stare nervoasă, accelerarea pulsului, palpitații și, de obicei, mărirea volumului glandei tiroide. – Din Basedow (nume propriu). Vezi definitia »

ALPATOV, Mihail Vladimirovici (1902-1986), istoric de artă rus. Prof. univ. la Moscova. Lucrări privind arta rusă și cea universală („Arta italiană în timpul lui Dante și Giotto”, „Istoria artei medievale ruse”, „Andrei Rubliov”). Vezi definitia »