FRANCTIRÓR, franctirori, s. m. (Înv.) Soldat care, fără să facă parte din armata regulată, primea însărcinări în timpul unui război. ♦ (În timpul celui de-al doilea război mondial) Partizan care a participat voluntar la luptele de rezistență din Franța împotriva invadatorilor. – Din fr. franc-tireur. Vezi definitia »

păscălitór, păscălitoáre, s.m. și f. (înv. și pop.) persoană care prezice viitorul din pascalie; zodier, astrolog, profet, prezicător. Vezi definitia »

INSECTIVÓR, -Ă, insectivori, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Animal) care se hrănește cu insecte. 2. S. n. (La pl.) Ordin de mamifere, de talie în general mică, cu dinți ascuțiți, a căror hrană principală o constituie insectele; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. insectivore. Vezi definitia »

isprăvitór, isprăvitoáre, adj. (înv.) corector. Vezi definitia »

BICOLÓR, -Ă adj. Cu două culori. [Cf. fr. bicolore]. Vezi definitia »