văcsuitór (su-i-) s. m., pl. văcsuitóri Vezi definitia »

TECASPÓR s. m. spor închis într-un conceptacul; acrospor. (< lat. thecaspora) Vezi definitia »

PROCURATÓR s. m. 1. magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. 2. înalt demnitar în vechile republici italiene Genova și Veneția. 3. mandatar însărcinat să apere interesele unei alte persoane. (< fr. procurateur, lat. procurator) Vezi definitia »

năvrăpitór, năvrăpitóri, s.m. (înv.) năvălitor, agresor; uzurpator. Vezi definitia »

vasomotór adj. m., pl. vasomotóri; f. sg. și pl. vasomotoáre Vezi definitia »