Definita cuvantului giratoriu
GIRATÓRIU, -IE, giratorii, adj. (Despre o mișcare) De rotație, circular. ◊ Sens giratoriu = sens de circulație la o intersecție, într-o piață etc., potrivit căruia un vehicul este obligat să facă o rotație de la dreapta la stânga. – Din fr. giratoire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu giratoriu
PREPÚȚIU s. n. v. prepuț. Vezi definitia »
EUFÓNIU s.n. Instrument muzical de alamă folosit de obicei la acompaniament. ♦ Registru de orgă asemănător clarinetului. [Pron. -niu. / < it. eufonio]. Vezi definitia »
CONSISTÓRIU s.n. 1. Consiliu al împăraților romani. ♦ Loc unde se ținea acest consiliu. 2. Instanță judecătorească ecleziastică. ♦ Consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ♦ Adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. [Pron. -riu. / < lat. consistorium – adunare, cf. fr. consistoire, germ. Konsistorium, it. consistorio]. Vezi definitia »
MAGNÉZIU s.n. Metal ușor alb-argintiu, care arde cu o flacără foarte luminoasă. [Pron. -ziu. / < fr. magnésium]. Vezi definitia »
TRÓLIU s. n. dispozitiv pentru ridicarea greutăților pe verticală sau pe un plan înclinat, cu ajutorul unui cablu care se înfășoară pe un cilindru rotitor; granic. (< fr. treuil) Vezi definitia »