STIGMÁT s. n. 1. urmă lăsată de o rană, de o plagă; cicatrice. 2. urmă lăsată de fierul roșu cu care se înfierau sclavii, delincvenții etc. ◊ (fig.) urmă, semn dezonorant, rușinos, care nu se șterge. 3. (bot.) partea terminală a stilului (IV), pe care se depune polenul; stigmă. 4. fiecare dintre deschiderile traheelor la arahnide, insecte etc., pe părțile laterale ale corpului; stigmă. (< fr. stigmate, lat. stigma) Vezi definitia »

PUGILÁT s. n. 1. (ant.) luptă cu pumnii neacoperiți, la jocurile olimpice, premergătoare boxului. 2. bătaie, încăierare cu pumnii. (< fr. pugilat, lat. pugilatus) Vezi definitia »

ÎNROURÁT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit, plin de rouă. [Pr.: -ro-u-] – V. înroura. Vezi definitia »

DEBUSOLÁT, -Ă adj. descumpănit, dezorientat. (< fr. déboussolé) Vezi definitia »

REPARÁT², -Ă, reparați, -te, adj. 1. Care poate fi folosit din nou fiindcă a fost readus în stare de funcționare (prin reparații, renovări etc.); recondiționat, (pop.) dres² (1). 2. Fig. Îndreptat, corectat. ♦ (Jur.; despre stricăciuni, insulte etc.) Pentru care s-au plătit daune. – V. repara. Vezi definitia »