Definita cuvantului afară
AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spațiu închis sau apropiat; în exterior. ◊ Loc. conj. Afară numai dacă nu... = numai cu condiția ca..., afară de cazul când... ◊ Loc. prep. (În) afară de... = fără a mai socoti și... ◊ Expr. A da afară = a scoate (cu forța) de undeva; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. Afară din cale sau din cale-afară = peste măsură, neobișnuit de... ♦ (Cu valoare de interjecție) Ieși! pleacă! du-te! – Lat. ad foras.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu afară
ROTOHELIOGRAVÚRĂ s. f. rotoheliografie. (< fr. rotohéliogravure) Vezi definitia »
AGROZOOTÉHNICĂ s. f. Tehnica îmbunătățirii și amenajării pășunilor și terenurilor cultivate cu plante furajere. – Din agro- + zootehnică. Vezi definitia »
PRÓRĂ, prore, s. f. Partea din față a unei nave; p. restr. extremitatea din față a acestei părți, unde se află postul de comandă; bot. [Var.: próvă s. f.] – Din it. prora. Vezi definitia »
DÁGĂ s.f. Pumnal cu lama scurtă și lată. [Pl. dăgi. / < fr. dague, it. daga]. Vezi definitia »
RADIOTÉHNICĂ s.f. 1. Tehnica emisiunii, a recepției și a utilizării undelor electromagnetice de înaltă frecvență. 2. Tehnica fabricării aparatajului pentru radiocomunicații. [Gen. -cii. / cf. fr. radiotechnique]. Vezi definitia »