toldáș, toldáșuri, s.n. (reg.) adaos, prelungire, înnădire; pârghie. Vezi definitia »

poptáș, poptáși, s.m. (reg.) fiecare dintre cuiele care fixează leațurile de pe acoperișul unei case, când acesta este făcut din stuf. Vezi definitia »

BEȚIGÁȘ, bețigașe, s. n. Bețișor. – Din băț. Vezi definitia »

CLOCOTÍȘ¹ s. m. Arbust cu numeroase ramificații, cu frunze compuse, cu flori albe, grupate în inflorescențe scurte (Staphylea pinnata). – Clocot[ici] + suf. -iș. Vezi definitia »

căuzáș, căuzáși, s.m. (înv.) 1. partizan al unei cauze secrete; conspirator, revoluționar. 2. participant la revoluția din 1848 în Țara Românească. 3. persoană din același partid; om care apără aceeași cauză; pricinaș. Vezi definitia »