Definita cuvantului halogen
HALOGÉN, -Ă, halogeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Nume generic pentru elementele fluor, clor, brom, iod și astatiniu, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. 2. Adj. Care dă naștere la săruri. – Din fr. halogène.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu halogen
POLÉN s. n. pulbere (galbenă) produsă de staminele fanerogamelor, celulele reproducătoare mascule. (< fr., lat. pollen, germ. Pollen) Vezi definitia »
DILAUDÉN s. n. derivat puternic al morfinei, ultilizat ca analgezic. (< fr. dilauden) Vezi definitia »
SILÉN1 s. m. (mit.) mentorul lui Dionysos, simbol al bețivilor. ◊ satir bătrân. (< fr. Silène, lat. Silenus) Vezi definitia »
CRATOGÉN, cratogene, s. n. 1. Regiune întinsă din scoarța pământului care într-o anumită perioadă nu a suferit mișcări de cutare, ci numai mișcări lente de ridicare sau de coborâre. 2. Platformă. – Din fr. cratogène. Vezi definitia »
ZDRÚNCEN s. n. v. zdruncin. Vezi definitia »