FUMIGÉN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène. Vezi definitia »

LÚMEN, (1) lumeni, s. m. (2) lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură a fluxului luminos. 2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din fr. lumen. Vezi definitia »

ORGANOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre elemente) Care intră în compoziția substanțelor organice animale sau vegetale. ♦ (Despre roci) De origine organică. [< fr. organogène, cf. gr. organon – organ, gennan – a naște]. Vezi definitia »

REN s. m. mamifer rumegător din regiunile polare, asemănător cu cerbul, care se poate domestici. (< fr. renne) Vezi definitia »

GLICOGÉN s.n. Substanță organică având compoziția amidonului, care se găsește în ficat. [< fr. glycogène, cf. gr. glykys – dulce, gennan – a produce]. Vezi definitia »