MAGNACÁRD s.n. Sistem bazat pe fișe cu o suprafață magnetică pe care se înregistrează codificarea documentelor într-o bibliotecă. [< engl. magnacard]. Vezi definitia »

triliard, 1000 de trilioane Vezi definitia »

MONOCÓRD, -Ă, monocorde, adj., s. n. 1. Adj. (Despre instrumente muzicale; adesea substantivat) Care are o singură coardă; care vibrează într-un singur ton. ♦ Fig. (Despre opere literare, artistice) Monoton, inexpresiv. 2. S. n. Străvechi instrument muzical cu o singură coardă. [Pl. și: (2) monocorduri] – Din fr. monocorde, lat. monochordum, germ. Monochord. Vezi definitia »

TRIBÓRD s.n. Partea din dreapta a unei nave privind de la pupă spre proră. [< fr. tribord, it. tribordo]. Vezi definitia »

PISTOLÁRD s. m. trăgător abil cu pistolul (în filme western). (< pistol + -ard) Vezi definitia »