PROLÍX, -Ă adj. (despre vorbire, stil) lipsit de concizie; neclar, confuz. (< fr. prolixe, lat. prolixus, larg, întins) Vezi definitia »

TRIÓNIX, trionicși, s. m. Broască țestoasă uriașă din țările calde, deosebit de periculoasă prin mușcătura ei. [Pr.: tri-o-] – Din fr. trionix. Vezi definitia »

CRUCIFÍX s. n. obiect de cult reprezentându-l pe Isus răstignit pe cruce. (< fr. crucifix, lat. crucifixus) Vezi definitia »

BÉNDIX s.n. Electromotor care pune în mișcare motorul unui automobil. [Pl. -xuri. / < fr. bendix]. Vezi definitia »

SUFÍX, sufixe, s. n. Îmbinare de sunete sau un singur sunet care se adaugă după rădăcina sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi. ◊ Sufix lexical = sufix care ajută la formarea cuvintelor noi, schimbând sensul sau categoria gramaticală a cuvântului de bază. Sufix gramatical (sau flexionar) = sufix cu ajutorul căruia se creează forme gramaticale. – Din fr. suffixe. Vezi definitia »